Desene DXF ale profilelor |
|
Secțiunile transversale ale ferestrelor și panourilor (butonul Secțiuni din bara de unelte, imaginile cu secțiune din documente și exportul secțiunilor în format DXF) se compun din desenele .dxf ale profilelor. Pentru fiecare profil există un singur desen, la scara 1:1, în milimetri: secțiunea prin profil, așa cum se vede la profilul de jos al tocului, în secțiunea verticală. Programul așază singur acest desen pe toate laturile: la profilul de sus îl răstoarnă, în secțiunea orizontală îl rotește, la latura din dreapta îl oglindește.
Desenul se leagă de profil în editorul de serii (Profile), în grupul Imagine DXF din detaliile articolului selectat: câmpul Fișier (coloana DXF a tabelului de profile) indică fișierul .dxf al profilului; dacă este gol, se caută fișierul <Cod_Mag>.dxf în folderul din câmpul Cale implicită (folderul de desene al seriei, în folderul de imagini al bazei de date). Cotele folosite la așezarea desenelor - C_GarnBuză pentru cercevele, C_GarnGeam pentru geam, C_Int pentru baghete, C_Total pentru adaosurile de toc - sunt descrise la Cote profile.
Convenția de desenare: axele și punctul 0
Ca desenele să se așeze corect unul față de altul, fiecare .dxf trebuie să aibă originea (punctul 0,0) într-un loc precis, același la toate profilele de același tip:
Axa X - adâncimea profilului. 0 este pe fața interioară (dinspre cameră); corpul profilului se desenează spre stânga, cu valori negative, până la fața exterioară.
Axa Y - direcția pe înălțimea ferestrei. 0 este pe marginea exterioară a profilului (dinspre zid, respectiv dinspre profilul pe care se așază); corpul se desenează în sus, cu valori pozitive, spre lumina ferestrei. Buza de renovare a tocului rămâne sub axă, cu valori negative.
Pornind de la acest desen unic, programul așază profilele în secțiune: pe latura de sus desenul este răsturnat (oglindit pe Y), în secțiunea orizontală este rotit cu 90° (axele schimbate între ele - oglindire la 45° - apoi oglindire pe adâncime) și latura din dreapta este oglindită pe X; la ferestrele cu deschidere spre exterior tocul sare peste oglindirea pe adâncime. Cerceveaua este deplasată automat în adâncime cu C_GarnBuză față de toc, geamul este așezat la C_GarnGeam de fața exterioară, iar adaosurile de toc sunt stivuite spre exterior cu C_Total al fiecăruia. Dacă un desen are originea în alt loc, profilul apare deplasat sau răsturnat în secțiune - se corectează cu butonul Ajustare (vezi mai jos).
În desenele de mai jos, liniile roșii/gri sunt axele: intersecția lor este punctul 0,0 al fișierului .dxf.
Toc - originea în colțul dintre marginea exterioară (dinspre zid) și fața interioară. Corpul se întinde spre stânga (X negativ) și în sus (Y pozitiv); aripa tocului de renovare coboară sub axa X.
Cercevea (deschidere spre interior) - la fel ca la toc: originea pe marginea exterioară a cercevelei (cea care se suprapune peste toc), pe fața interioară. Deplasarea în adâncime față de toc o face programul, din C_GarnBuză.
CerceveaExt (deschidere spre exterior) - desenul este oglindit față de cerceveaua obișnuită: originea pe fața din stânga, corpul spre dreapta (X pozitiv), în sus de la marginea exterioară.
Bandou (BandouC, BandouT) - axa X trece prin axa bandoului: desenul este simetric, jumătate sub axă și jumătate deasupra ei (la fel cum C_Total al bandoului se măsoară de la axa împărțirii). Fața interioară rămâne pe axa Y.
Stulp - se desenează vertical, așa cum apare în secțiunea orizontală (programul nu îl mai rotește). Axa verticală (X=0) NU este axa stulpului, ci umărul pe care se închide canatul activ, la C_Int de axa stulpului (canatul activ în dreapta desenului, pe partea garniturii); axa stulpului este deci la X = -C_Int. Axa orizontală este la capătul dinspre cercevea. În desenul de mai jos C_Int este mic, de aceea axa pare să treacă prin mijlocul stulpului.
Prag - ca la toc: originea pe marginea exterioară (talpa pragului), pe fața interioară.
Adaos toc - originea pe marginea dinspre exterior a adaosului (cea opusă tocului), pe fața interioară; corpul se desenează în sus, spre toc. Programul stivuiește adaosurile de la marginea tocului spre exterior, fiecare cu C_Total al lui.
Profil auxiliar - la fel ca adaosul de toc.
Baghetă - originea la piciorul clipsului, pe linia falțului de geam. Dacă nu are o poziție proprie (vezi mai jos), programul o așază la cota C_Int a profilului (umărul falțului), pe fața interioară; la cerceveaua cu deschidere spre exterior, la C_Lățime pe adâncime.
Îmbinare (profilul de îmbinare din panou) - ca la adaosul de toc: originea pe marginea de jos a corpului, pe fața interioară, corpul în sus. Fața interioară a îmbinării este în același plan cu fața interioară a tocurilor. În secțiunea verticală a panoului programul ancorează desenul la marginea de jos a îmbinării, în cea orizontală la marginea din stânga.
Armătură, profile din funcții - nu au o convenție proprie: desenul lor este așezat peste desenul profilului de bază, în poziția dată de funcția DXF() descrisă mai jos.
Setarea punctului 0: butonul Ajustare
Butonul Ajustare din grupul Imagine DXF deschide fereastra Ajustare DXF cu desenul profilului selectat și cu axele. Un clic în desen mută originea în punctul apăsat (se poate și trage cu mouse-ul); cele două butoane de oglindire răstoarnă desenul stânga-dreapta, respectiv sus-jos, iar Oglindire 45° schimbă axele între ele (pentru desene primite culcat). Butoanele cu săgeți mută originea (axele) fin, cu 0,1 mm sau 0,01 mm în direcția săgeții. Panoul Punctul 0 (mm) arată coordonatele cursorului și distanțele de la 0 la marginile desenului (stânga, dreapta, sus, jos); aceleași distanțe apar și în desen, ca linii de cotă pe lângă axe - la un toc așezat corect, dreapta și jos sunt 0. 0 = conform profil mută originea unde o cere tipul profilului: toc, prag, adaos, cercevea - colțul dreapta-jos; cercevea cu deschidere spre exterior - stânga-jos; bandou - pe fața din dreapta, la mijlocul înălțimii; ștulp - umărul la C_Int de axă. Pentru baghetă și pentru tipurile fără regulă butonul este inactiv și originea se așază manual. Butoanele 0 = dreapta-jos, 0 = stânga-jos și 0 = dreapta, mijloc pe Y aplică direct una din aceste reguli. Rotița mouse-ului mărește desenul în jurul punctului 0, iar Vedere întreagă îl readuce întreg în fereastră. Cu OK fișierul .dxf este rescris cu noile coordonate; Anulează îl lasă neschimbat.
Poziționarea armăturii și a profilelor din funcții
Armăturile (oțelul ales din lista Armături sau cel dat de funcțiile Otel, Otel2, OtelCcv...) și celelalte profile returnate de funcțiile din câmpul Funcții (MLPerML, ProfilExp, IfCCV_LmC...) se desenează peste profilul de bază, în poziția dată de funcția DXF(oglindire, X, Y):
oglindire - una sau mai multe litere, sau nimic: X = oglindire stânga-dreapta, Y = răsturnare sus-jos, D = schimbarea axelor (oglindire la 45°).
X, Y - deplasarea, în mm, a originii profilului atașat față de originea profilului de bază, pe aceleași axe ca mai sus. Oglindirea se aplică înaintea deplasării.
Poziția se păstrează în unul din trei locuri:
Pe funcție - ca sufix >DXF(...) adăugat funcției din câmpul Funcții, de exemplu Otel(405015-073)>DXF(,0,-2.5). Când o funcție returnează mai multe profile, se adaugă câte un sufix pentru fiecare, în ordinea lor; >DXF() gol înseamnă poziția implicită.
În lista Armături - după codul armăturii, tot cu >: 405015-073>DXF(,0,-2.5).
Poziții implicite la toate profilele - un singur tabel pe baza de date (comun tuturor seriilor), cu poziția implicită a fiecărei perechi cod profil de bază - cod profil atașat, folosită ori de câte ori funcția sau codul din listă nu are propriul DXF(). Tot de aici se iau pozițiile baghetelor, ale adaosurilor de toc și ale lăcrimarelor.
Pozițiile se stabilesc vizual, din aceeași fereastră Ajustare DXF, deschisă cu unul dintre butoanele:
Poziții profile (lângă câmpul Funcții) - listează funcțiile profilului; la alegerea uneia, profilele pe care le returnează sunt desenate peste profilul de bază (când sunt mai multe, se trece de la unul la altul cu săgețile de lângă cod). Profilul atașat stă fix în centrul ferestrei, iar profilul de bază (fundalul) se mută sub el: se trage cu mouse-ul, se deplasează fin cu butoanele cu săgeți sau se introduc direct X și Y și se apasă Aplică; butoanele de oglindire completează litera corespunzătoare. Șterge ajustarea scoate DXF() de pe funcție (rămâne poziția implicită), Salvează ca implicit mută poziția curentă în tabelul de poziții implicite. Deplasarea se memorează rotunjită la 0,1 mm. Cu OK funcțiile sunt rescrise în câmp, cu sufixele >DXF().
Poziții armături (sub lista Armături selectabile) - la fel, pentru codurile din lista Armături.
Poziții implicite la toate profilele (sub butonul Poziții armături, deasupra grupului Imagine DXF) - deschide fereastra cu toate profilele seriei care au desen .dxf, așezate față de profilul selectat ca bază; orice modificare (mutare cu mouse-ul, Aplică, săgețile de 0,1/0,01 mm, oglindire) se salvează direct în tabelul de poziții implicite.
În imagine: fereastra deschisă cu Poziții armături pentru un toc; armătura selectată (hașurată) este desenată în camera profilului la poziția DXF(,-41.2,10.5) din lista Armături.
Apăsați butonul Secțiuni și mutați cu mouse-ul punctul de secțiune peste profilul de verificat, pe o fereastră și pe un panou cu îmbinări. Un profil care apare deplasat față de vecinii lui sau răsturnat are originea .dxf-ului în alt loc decât cel de mai sus - se corectează cu Ajustare; o armătură așezată greșit se corectează din Poziții profile / Poziții armături. Secțiunile se pot salva și în fișiere .dxf, din meniul contextual al desenului, pentru verificare într-un program CAD.